Regizor : Douglas Sirk

Scenarist : Eleanore Griffin

Gen : Drama

Timp : 125 min

Unul dintre cele mai bune filme ale lui Douglas Sirk, laudat de critici si fani, o adevarata capodopera al anilor ’59-’60.

Reda relatia a doua mame si a fiicelor acestora  care se destrama treptat din cauza divergentelor create de ambitii materiale. Un alt subiect bine conturat este rasismul si frica/rusinea de a-ti accepta originea si locul din care  provii.

Actrita Lora Meredith ( Lana Turner ) ii ofera slujba unei femei de culoare Annie JohnsonJuanita Moore ). Intre fiicele acestora se naste o relatie puternica de prietenie, insa uneori devine tensionata din cauza reactiilor de gelozie ale Sarahei Jane ( Susan Kohner ), rusinata de faptul ca mama ei este o femeie de culoare. In acest timp Lora Meredith devine o actrita faimoasa, un Broadway star, fapt ce o indeparteaza de fiica sa, Susie ( Sandra Dee ) , alegand sa se dedice mai mult faimei, copertilor de reviste si filmelor.

Cele doua teme : faima si dorinta de a ascunde trecutul sunt redate realist astfel incat , in ciuda trecerii timpului si schimbarii publicului, reuseste  sa aiba acelasi impact asupra emotiilor unui om. Este acel gen de film care instiga emotiile, nu intelectul.

Imi place cum este filmat . Seamana cu benzile desenate. Culorile sunt puternice, conturand astfel foarte bine personajele si emotiile acestora si implicarea sentimentala. Artificiul pe care il foloseste Douglas Sirk, cel cu oglinzile, iar are o nota distincta si originala, incercand astfel sa sublinieze si sa redea intr-un mod obiectiv personajul si caracterul acestuia. Imi place cum filmeaza o scena in care personajul este oglindit, astfel tu ai posibilitatea de a-l vedea din toate unghiurile.

Nu stiu exact de ce, dar filmul putea fi mai lung, dupa parerea mea. Ca si creatie cinematografica mi se pare impecabil, mai ales pentru anii ’59, insa parca e ceva taiat , pentru ca la un moment dat mi se pare cum Douglas sare peste niste scene care din nou, consider eu, ar fi fost relevante filmului. Un exemplu ar fi momentul in care Sarah Jane pleaca de acasa – mi se pare ca ar fi scene taiate. Oricum nu am de unde sti, dar am senzatia ca am dreptate. Chiar daca ar fi asa, totusi e redat foarte bine.

Si totusi : Annie: How do you tell a child that she was born to be hurt?

E un film ce il recomand.

Vizionare placuta!