Ma plimbam in online si m-am intalnit cu un om care m-a supus unei provocari, si anume: sa ma gandesc la un fost dascal caruia consider, eu, ca ar trebui sa-i spun “multumesc”.

Ma blocasem…, dar dupa cateva momente, un zambet s-a asternut pe fata mea, iar gandul mi-a fost mangaiat de numele profesoarei mele de Limba si literatura romana.

Am asternut cuvintele intr-o scrisoare, alaturi de compatriotii mei, printre care si Oana. Acesta a fost inceputul unui drum pentru noi toti. Gand cu gand, idei asternute, sudoare, panica uneori, dar am construit impreuna acest proiect, numit: Dascali minunati, va multumim! 

Este un proiect ce vrea sa ajunga in inimile atat ale elevilor, cat si ale dascalilor. Un proiect, il numim noi, de suflet, ce doreste a imbratisa partea emotionanta a fiecaruia dintre noi, ghidandu-ne astfel spre acest gest  de bun-simt si simplu de cele mai multe ori, si anume : multumesc. Gestul ce aduce, negresit, un zambet pe fata noastra , probabil dezmierdat si de o lacrima din coltul ochiului cazuta.

In acest moment, daca ai inceput sa te gandesti si tu, sa spui un multumesc profita de aceasta ocazie. Da-i drumu’ si nu mai astepta! Scrie-i!